"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



luni, 22 noiembrie 2010

Amintiri in versuri si note

Cu ceva vreme in urma, pe vremea cand incercam sa contribui, in felul meu, la punerea in fapt a ceea ce consideram ca ar fi fost un club de turism..montan..alpin...whatever (Acum doar imi ajut prietenii intr-ale cluburilor lor, atunci cand imi cer ceva anume, in mod explicit.), am aflat un cantec. Mi-a placut mult atunci si-mi place si-acum.
O fi vremea asta superba de toamna din ultimele saptamani, o fi starea de free-floating din Buila, o fi expirul prelungit ce-a insotit gandul "Uite c-am facut-o si pe-asta!",  dupa ce-am ajuns pe platoul cel mai inalt din Coltii Foarfecii, o fi stanca inmiresmata a Basarabului..nu stiu...da' imi tot vine in minte, de ceva vreme incoace, cantecul asta.
Oare cat anume din el mai tin minte? Ia sa incerc:

Cheama-ma, floare de martie,
Spre cerul inalt din inima mea,
Zapezile se duc inspre moarte,
Cheama-ma, din nou, floare de stea!
Cheama-ma, padure adanca,
Cu muguri plesnind a crud si a verde,
Cheama-ma, floare de stanca,
Viata-i un drum, pe care nu-l putem pierde.

Doruri si sete de inaltimi
E viata noastra aici si acum.
Din absoluturi vom face lumini,
Din certitudini pasi de drum.

Cheama-ma, zambet de soare,
S-aprind in suflet iar lumini de gand,
Cheama-ma, munte si mare,
Viata-i un zbor, vom invata zburand.
Cheama, drum de lumina,
Spre cerul inalt din inima mea,
Cheama, zare senina,
Cheama-ma, din nou, floare de stea!

Doruri si sete de inaltimi
E viata noastra aici si acum.
Din absoluturi vom face lumini,
Din certitudini pasi de drum.

Nu stiu ale cui sunt versurile si nu stiu cine le-a pus pe note, da' le (sau ii) multumesc! Cele mai frumoase amintiri ale mele din turele pe sus au ajuns sa fie insotite automat de cantecul asta...

P.S. Apropos de toamna asta si de minunatele ei ture, ati vazut filmuletul lui Nicu? Acuma...sa stiti ca singurele mele poze sunt cele cu flori, da' asa-i place lui Nicu.. sa ma faca vedeta...Cele mai multe poze sunt, de fapt, ale lui si ale lui Marius. Deci: http://www.youtube.com/watch?v=SfEszxL2Cl0&feature=player_embedded

Enjoy! Sper sa va placa!

Cozia chiar e munte de toamna, iarna, primavara. E adevarat ca si vara e plin de flori, da' trebuie sa va placa si zaduful si capusele...In tot cazul, vara e nevoie de un control atent, de cum ati ajuns acasa si-ati intrat in baie.

Cu titlu de exemplu

http://dianthus-medias.ro/index.php?option=com_morfeoshow&task=view&gallery=5&Itemid=100024#5539156641280672705/1

Cu titlu de exemplu.
Cred ca ar fi de bun augur ca, la intrarea in fiecare arie protejata, sa existe cateva randuri explicite, referitoare la ce e voie si mai ales, nu e voie. Si cand ma gandesc ca unele au chiar si custozi...cica.

In alta ordine de idei, chiar imi place site-ul celor de la Dianthus Medias: http://www.dianthus-medias.ro/

luni, 8 noiembrie 2010

N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit

Da. Ziua de ieri mi-a confirmat ca n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit. E de-ajuns o mana de prieten(i) de la rasarit pan-la asfintit.
Recunosc ca pentru mine a fost o provocare ziua de ieri si ma refer, in special , la cele cateva traversari, unde m-am prins singura de prize, m-am dus singura, dar aveam nevoie sa stiu ca e cineva acolo si ca imi intinde mana daca eu as ajunge la concluzia ca nu pot. Cineva-ul de ieri a fost Nicu(M), de cele mai multe ori, dar am primit cate-o mana intinsa de la toti. Iar Marius, ca un om de baza ce e, a stiut ca mi-e mai bine sa stiu ca e cineva in spatele meu. Dar ma innebunea cu pozele. Probabil ca in pozele lui voi parea foarte temerara.
Ce si cum cu ziua de ieri, in scurta selectie din pagina mea de picasa: http://picasaweb.google.com/dumitrustefcris/ChiarPrinColtiiFoarfecii#


E tot ce-am considerat cat de cat reusit, ca poze. De prelucrat, am prelucrat foarte putin: un pic la contrast intr-o poza (cea cu Coltii Foarfecii) si un pic la Luminozitate (Crucea Soldatului). In rest, direct de la fata locului.

P.S. Daca vreti sa asculati piesa lui Dinu Olarasu, e de-ajuns un click pe titlul post-ului.