N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit

Da. Ziua de ieri mi-a confirmat ca n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit. E de-ajuns o mana de prieten(i) de la rasarit pan-la asfintit.

Recunosc ca pentru mine a fost o provocare ziua de ieri si ma refer, in special , la cele cateva traversari, unde m-am prins singura de prize, m-am dus singura, dar aveam nevoie sa stiu ca e cineva acolo si ca imi intinde mana daca eu as ajunge la concluzia ca nu pot. Cineva-ul de ieri a fost Nicu(M), de cele mai multe ori, dar am primit cate-o mana intinsa de la toti. Iar Marius, ca un om de baza ce e, a stiut ca mi-e mai bine sa stiu ca e cineva in spatele meu. Dar ma innebunea cu pozele. Probabil ca in pozele lui voi parea foarte temerara.

Ce si cum cu ziua de ieri, in scurta selectie din pagina mea de picasa: http://picasaweb.google.com/dumitrustefcris/ChiarPrinColtiiFoarfecii#

Iar cum a fost ziua de sambata, aici: http://picasaweb.google.com/dumitrustefcris/DinStevioaraPanaNOaleSiInapoiLaPahomie#

E tot ce-am considerat cat de cat reusit, ca poze. De prelucrat, am prelucrat foarte putin: un pic la contrast intr-o poza (cea cu Coltii Foarfecii) si un pic la Luminozitate (Crucea Soldatului). In rest, direct de la fata locului.

P.S. Daca vreti sa asculati piesa lui Dinu Olarasu, e de-ajuns un click pe titlul post-ului.