"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



marți, 3 aprilie 2012

La pas pe ulite si drumuri de munte

Nu chiar fara legatura cu noul nostru proiect (de va fi sa se intample), care se va numi chiar asa cum scrie la titlu, porniram si noi sambata cu noaptea-n cap de-acasa, adica cu autobuzul de 7, spre Barbatesti, dar cu destinatia Pietreni...ca e mai scurt asa decat cu microbuzul care sa ne lase in Costesti, la sosea.
Drumeagul asta, ce leaga Barbatestiul de Pietrenii Costestilor, e foarte bun de plimbare, da'si de bicicleta. Mai ales de bicicleta! Cred ca ar fi o tura pe cinste sa pleci din Bistrita, sa o tii numai pe drumuri comunale, eventual ulite neasfaltate, si sa te indrepti spre Barbatesti - Stoenesti - Pausesti...pana spre Olanesti, fara sa iesi deloc la sosea, adica sa o tai pe sub dealuri, fara sa iesi vreun strop la DN, cu exceptia finalului, evident.
In plus, chiar ai avea pe unde sa biciclaresti vreo cateva zile, de-ar fi sa stai prin zona....ca la cate forestiere pornesc din zona Costestiului - atat spre Buila (drumul de pe valea Morii, marcat cu TR), da' ma ales spre Capatanii - ori dinspre valea Costestilor - Prislop, ori dinspre valea Bistritei sau afluentii sai, ai avea din plin pe unde sa te duci!!!
Chiar de prognoza nu era din cele mai bune - ba dimpotriva, noi tot am plecat la drum, sperand ca macar sa nu ploua. Si desi a fost rece si vant (si eu am racit cobza), a dat doar cu un pic de mazariche uscata, da' fara strop de ploaie. Norocul nostru!
Pana sa ajungem deasupra Cheilor Costestilor, destinatia noastra finala, locul unde speram sa gasim infloriti muuuulti ghiocei (majoritatea Leucojum Vernum/ghiocei bogati), ne-am delectat cu cate-o ocheada spre creasta Builei, mai precis spre Piatra-Cacova

cu fantani din timpurile de demult

si cu cate-o casuta cu pridvor

Ce pacat de aceste casute ca se duc vazand cu ochii!
Nu se gaseste nimeni s-o dreaga de-un proiect "imobiliar" de reconstituire a acestor casute si de includere a lor intr-un eventual circuit turistic? Pe mine m-ar incanta la maxim sa locuiesc intr-o asemenea casuta pret de cateva zile pe fiecare vara. Cred ca s-ar gasi si idei de amenajare a unei bucatarioare si a unei bai cu dus (pe modelul de baie modulara incorporata intr-un colt de incapere)....daca cineva si-ar pune capul la contributie.
Vrand-nevrand, am dat cu ochii si de cariera...ca doar la dus am mers cu fata spre.... Arnota.
Din drumul ce urca deasupra cheilor, ne-am abatut spre schitul 44 de Izvoare (Biserica Sf. Nicolae)
de unde am luat-o in sus, pieptis, pe poteca ce taie crangurile de sub drum si iese un pic mai jos de panoul de deasupra cheilor. La intrarea in poteca, imediat ce am trecut de zidurile ce inconjoara biserica am dat cu nasul intr-un spanz
Mai sus, in curba bine stiuta m-am uitat sa vad daca au inflorit deja treiraii, frati cu crucea voinicului. Ei bine, da! Inflorisera.
Da' motivul pentru care ne aflam noi acolo, era altul: GHIOCEII
Din pacate, la intoarcere, chiar in dreptul cismelei de langa troita, am gasit multe frunze de ghiocei aruncate-n drum. Pesemne ca dintre cei veniti cu masina, au fost si culegatori comersanti..ca sa zic asa... care si-au confectionat la fata locului buchetelele de ghiocei, lasand in urma ceea ce le-a prisosit....
Ultima pauza pe care-am facut-o, intorcandu-ne in Barbatesti, la autobuzul de 5 jumate', a fost undeva intr-un loc cu vedere
unde mi-am si odihnit picioarele chinuite de bocanci.
Apropos, cine face niste bocanci mai largi, si anume mai lati, in care sa stea-n voie si niste picioare umflate ca ale mele, dupa un mers de cateva ore?

Un comentariu: