"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



duminică, 30 mai 2010

Si ne-am vazut in Iron

Dupa cum scria Comanel (Adrian Coman) pe blogul trupei (a se cauta si gasi in sectiunea Blogurile mele), cum ca "Joi ne vedem in Iron", uite ca ne-am vazut si auzit in Iron. Ce sa spun? Chiar si acum, dupa doua zile de curs, bateriile mele sunt incarcate. Nu mi-e somn, nu simt oboseala. Joi seara (de fapt, pana pe la miezul noptii), baietii au cantat in asa fel incat eu mi-am incarcat bateriile la maxim. Si mi-am dat seama de ceva: mi-era tare dor de ei. Mi-era dor sa-i ascult. Din motivul asta cateodata mi-e dor de federatie, de oamenii ei - de unii din oamenii cluburilor din federatie. Mi-e dor de cei cu  care eu m-am conectat, cu care schimb cu mare drag si haz cate-o replica pe net (Deh! Galatiul e la 9 ore distanta si doar pe net ne mai "vedem"), cate-o informatie (E mereu cate ceva pentru care am de multumit Corneliei.). 
Din fericire, Jenica si Comanel isi duc traiul in Bucuresti si uite ca pot sa-i mai ascult - live adica - atunci cand am noroc sa cante inainte de ultimul weeekend din luna. Poate cine stie?! Ne vedem si la urmatorul concert desi nu e chiar la final de luna (A avut grija Fram sa-mi spuna cand ar fi posibil sa se intample urmatorul concert).
In fine, e vorba de muzica si muzica se asculta. Mai putin se vorbeste sau se scrie despre...Da' parca o impresie - doua, ar fi de scris macar asaa, pentru reamintirea si retrairea momentelor: bongos-urile lui Fram mi-au placut mult de tot. Ca de obicei. Cred ca e cel mai verde sunet din toata impletirea aceea de sunete care inseamna muzica lor. 
Comanel dintotdeauna m-a fascinat prin cat se poate concentra si cat de expresiv poate fi. Energie pura. 
Iar Jenica....cam singura voce "din zona" care-mi place cu adevarat (pentru ca e si foarte calda si foarte ampla si foarte profunda, in acelasi timp) rezoneaza asa de bine cu cei din fata lui...
Baietii au si o piesa noua: Drumul. Invatasem si refrenul, dar eu cu versurile....mai greu.
Aaaa: ii gasiti si pe Facebook. Parca pagina lor de Facebook are mai multe decat blogul: http://www.facebook.com/pages/Trupa-Verde/165196277191

P.S. Vezi, Fram, si mie mi-a fost dor de voi. 

3 comentarii:

  1. Drumul e lung si e murdar,
    Si tu te-ntrebi cand voi veni..
    Tu m-astepti, dar tu nu stii,
    Ca ploaia cade pe trotuar.. :X

    Intr-adevar, canta foarte frumos baietii :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Daaaa, si sunt la fel de frumosi ca oameni, ca persoane. Pentru asta le-am si facut prajituri cand au venit pe-aici. Ca merita!

    RăspundețiȘtergere
  3. Merita, merita prajiturele multe! :) Abia astept concertul de joi.

    RăspundețiȘtergere