Inspirati de fotografiile lui Tautan am purces la drum, ca tot aveam la dispozitie mai multe zile libere, spre cabana Giumalau, unde ne-am simtit ca acasa, imprietenindu-ne aproape ca instant cu gazdele noastre, Dana si Bebe.
Da' cam atata cu vorbele. Postarea asta isi are ca singur rost sa aratam lumii ce imagini frumoase a cules Adi in cele cateva zile de evadare din Bucuresti. Ne-a ajutat si vremea. Se merita sa pleci chiar si cand prognoza da cu ploaie...E singura sansa de a vedea curcubee si mare de nori si alte dansuri cu si despre nori, ceturi si cer.
Drumul nostru a trecut mai intai pe la Buhusi (mai precis satul Silistea), unde-am innoptat intr-o casa de bunica, ceea ce ne-a umplut sufletelele de incantare si dragi aduceri aminte. Am facut apoi un scurt popas pe malul lacului Izvorul Muntelui, unde ne-am facut planuri si de-un Ceahlau...cand va fi sa ajungem...Soseaua ce insoteste apa Bistritei ne-a dus pana in satul Rusca, de unde ne-am inceput urcarea spre cabana.
In zilele urmatoare pasii ne-au purtat mai intai pe varful Giumalau, dupa care am dat-o la vale spre mult prea antropizatul Rarau, cu ale sale Pietrele Doamnei. Ne-am intors la cabana dupa o zi plina-plina.
P.S. Va iubesc, kogayoni!
Iar asta e pentru gazdele noastre, Bebe si Dana: http://www.youtube.com/watch?v=cRfYzqTFMUg (Bucovina - Duh...EP)
