De data asta, dincolo de Cheile Folea si de capatul drumului: pana la varful Folea sau pe-acolo...

Intoarcerea in Folea s-a petrecut chiar mai repede decat ma asteptam asa ca, dupa ce am facut poze oamenilor la primul traseu - care de data asta a fost urmat de inca doua, adica de cele vecine, mai precis traseele din zona Nasul, mi-a luat picioarele la spinare si pe-aici ti-e calea. De fapt, la spinare aveam bocancii - ca pe forestier, si la dus si la intoarcere am mers in sandale.
Din chei pana-n capatul drumului, la temeliile de beton, sunt cativa kilometri, adica vreo ora. Merita facut la picior pentru ca ofera ceva de vazut: chiar si doua mici cascade, pe malul celalalt, flori, din loc in loc, vai inguste, ce se strecoara printre culmi.

Acuma...ca tot veni vorba, eu accept sa o iau cu masina pe-un forestier, cand asta inseamna sa-mi ia din picioare muuulti kilometri si deci sa castig timp, da' cand vine vorba de cativa kilometri de drum forestier, ii iau ca pe o incalzire pentru ceea ce va urma.

Drept in capatul drumului, pe o bucata de perete de stanca, sare-n ochi marcajul TG, iar imediat la dreapta, pe un trunchi de fag (daca-mi aduc bine aminte) urmatorul. Poteca e foarte clara. Urca in zig-zag culmea despadurita, apoi face o traversare spre stanga si intra-ntr-o padure de brad, foarteee umbroasa, iese intr-o poienita unde a fost candva vreun canton sau ceva, mai urca pret de cateva minute prin padurea de brad si gata! Iese-n culme, chiar in vecinatatea unui rest de adapost si a unei stane, inca folosita, ba chiar cam noua...
Iata ceea ce se vede de-acolo.

spre Capatanii...da' nu stiu ce..tre' sa ma uit pe harta...

Nu la acelasi lucru pot spune despre ce se vede aici. Cum sa nu stiu ce e? Love of my life, in materie de locuri, si nu numai. Mi-a si adus atatia oameni frumosi si buni!

Drumurile astea duc spre culmea principala a Capatanosilor. Folea se afla mai la sud de aceasta. Stana despre care scriam e chiar in dreapta, sub drum. Bine de stiut ca trebuie sa fie si vreun izvor pe-acolo.

Cum incepuse sa se auda tunand, am luat-o repejor in jos, inapoi.

Cam cu vreo cateva minute pana sa ajungem la ai nostri, a inceput sa ploua, iar mai apoi sa toarne.

 Si sa toooot toarne.

Ne-am adapostit intr-una din grotele din vecinatatea traseelor pe care se catarasera si ne-am pus sa mancam.
Am avut noroc se de data asta. Pesemne ca suntem fete bune si baieti buni si Doamne-Doamne are grija sa ne miscam in asa fel incat sa ajungem la timp.

O premiera pentru mine: Cheile Folea si doar o plimbare pe forestier, in sus, pana la capat si inapoi

Ideea cu Cheile Folea nici nu mai stiu cum mi-a venit...A bolduit-o Gabi in weekend trecut, cand ne-am adunat in Cheile Dambovicioarei, intreband despre cum se cheama varful ala "ca un corn" (adica Bacea). Mi-ar fi placut un 2 in 1, adica si Cheile Folea si Rezervatia Radita-Manzu, da' era musai si  macar un scurt rasfat in Cozia de mai, mai ales ca asta nu presupunea trezirea la o ora mai devreme asaaa, ci mergea si olecuta mai spre pranz...

Dupa somnul mai "imbelsugat" de vineri-sambata, duminica dimineata am reusit sa ne trezim un picut mai devreme ca sa avem suficient timp pentru un drum mai lung.

Baietii erau pusi pe catarat, iar noi, fetele, am luat-o pe drum in sus, iar dupa ce-am ajuns la capat ne-am intors tocmai la timp pana sa inceapa o ploaie zdravana.

In imagini, ziua de duminica arata cam asa:

Am intalnit si flori foarte dragi mie: lopatea (daca-mi amintesc bine...), adica o urzicuta foarte parfumata - cam in aceeasi nota cu garoafa, margarete galbene - ce-mi plac foarte mult si simpaticele Forget me not (Asa-mi place cum suna-n engleza!!!), adica albastrele flori de Nu-ma-uita:

Baietii au apucat sa urce doar pe traseul de incalzire, da' ploaia n-a tinut cont de intentiile lor...

Pana sa inceapa ploaia am avut timp sa-mi arunc ochii si pe malul celalalt si am incercat si o poza a unui traseu, in speranta ca se pot zari asigurarile. Top-ul e chiar sub braul acela inierbat:

Apoi cerul s-a revarsat peste noi.

Cat va tine vara, ne-am propus sa mai ajungem macar de vreo doua ori in Folea. Si chiar de sambata pana duminica.