Cele 7 panorame ale lumii din Poiana Sulitei (M. Lotrului, Brezoi-Calinesti)

Departe de lumea pestrita

Dupa luni lungi si grele de absenta, sperand intr-o recuperare cat de cat, ne-am luat picioarele la spinare in a doua zi de 2019 cu destinatia Poiana Sulitei -  Aninoasa. Am ajuns pana in Poiana Sulitei (via Vasilatu', pe vechiul traseu de traversare marcat cu CR, ce lega valea Calinestiului de Pascoaia), de unde am facut cale intoarsa, dar nu inainte de a urmari spectacolul unui asfintit spectaculos peste Buila. 

Cu tristete, am descoperit un nou forestier in zona, un fel de centura pe partea de sud a poienii....

Pentru cine nu a urcat la Sulita, iarna pe zapada si e curios sa arunce un ochi la ce i-ar bucura privirea daca ar face-o, iata cateva ponturi, mai jos:

Urcand dinspre Vasilatu, privirea este atrasa, intai si intai de zona Doabrelor, in toata "coltosenia" ei, dezgolita de vegetetie.

 Ramasitele unui mod de viata aproape dus, aceste casoaie sau odai,unde pe timpuri oamenii salasuiau vara, cand urcau cu vitele la pascut, in poiana.

 Vamesul care vegheaza la intrarea in poiana...

 Privind inainte cu speranta... La multi ani, 2019!

 Mestecenii astia,care pregatesc terenul pentru padurea de foioase, candva taiata la ras pentru a face loc pasunilor.

 Ultimele case inca locuite (una sau doua chiar si pe timp de iarna), in partea de sus a locului

 Vecinii de la sud, Doabrele si Naratu'

OZN-uri deasupra Builei... Or fi vrut sa ne-o rapeasca

 Cu gandul la o revedere la ceas de toamna, pe care ne-am tot promis-o, dar deocamdata n-am ajuns.

"Marele" circuit al Doabrelor (9 km, dif. de niv. 600m, 5 ore)

Bazinul Doabrelor, zona inclusa in PN Cozia (cu regim de protectie integrala, daca stiu eu bine), aflata imediat la nord de valea Lotrului, chiar inainte de varsarea acestuia in Olt, era in plan de ceva timp, dar il tot pastram pentru "la toamna". N-a fost sa fie toamna, ci intr-o zi de februarie, nu tocmai rece, dar nici tocmai senina (dimpotriva). Ba chiar, ne-au intampinat o floricica - doua de podbal si vreo cateva de trei-rai (sau popalnic iepuresc - Hepatica Nobilis). Cam grabite, cred eu...

Unde e coltisorul asta de lume, pe timpuri fund de mare, se vede pe harta Muntilor Lotrului:

http://www.tenereclub.ro/harti/carpatii_meridionali/Lotrului/muntii_lotrului_1_www.tenereclub.ro.jpg

In teren, locurile sunt dupa cum se vede mai jos. Din firul de dreapta al Doabrei, am ajuns, printr-un valcel, pe culmea Coltilor Doabrelor, chiar la vechiul marcaj TR, dupa care ne-am lasat pe-un picior abrupt, la firul Doabrei Mici, de unde am revenit la confluenta celor doua Doabre.

Martor la curgerea apelor...

 

 

 

 

 Balet sincron...

 

 

 

 

 

Bilant de tura la trecerea dintre ani: doua rasarituri si-o recuperare de vechi traseu marcat... :)

Ce faci cand ai la dispozitie cateva zile libere de angajamente si inca mai ai pete albe pe harta? Evadezi din oras, o iei in sus pe-o Vale Rea si te culcusesti la cea mai "de luxe" stana pe care ai gasit-o in preumblarile de toamna. Si, ca sa pui si o cireasa pe tort, mai bifezi si-un vechi traseu marcat, uitat si sters nu doar de timp, dar si de drujbele si buldozerele celor care au schimbat poteca, pe care urcau animalele spre stana aflata la intretaierea coniferelor cu foioasele, cu un urat drum forestier, care pe alocuri chiar e o rana pe spinarea culmii.

Strajerii locurilor deja ne promiteau ca vom avea parte de ceva....frumos. :)

Iar frumosul nu s-a lasat prea mult timp asteptat. A fost suficient ca, in ultima zi a anului, sa ne trezim inainte de rasarit si sa...fim pe faza. :) Figura s-a repetat si in prima zi a lui 2018.

Acisilea, cei mai mari Capatanosi: Ursu' si Nedeia:

Cei mai mari din tot judetul: "complexul" Ciortea-Boia din Fagaras:

 

Naratu' profilat pe cerul rasaritului

 

Iar acisilea, din nou Nedeia, ridicandu-se semeata, deasupra vaii Repedea.

 

Inspre culmea principala a  Muntilor Lotrului, zona dintre  varfu' Sterpu' si Robu'.

 

Stana de sub Molidvidu' Mare, loc de mare angajament pentru vanatorii de rasarituri :))))))

 

Primul rasarit al lui 2018:

 

Spre capatul vestic al culmii Muntilor Lotrului, cerul era o combinatie intre cald si rece.... :)

 

Prima zi a lui 2018 ne-a adus chiar si o surpriza dinspre Foarfeca Naratului:

 

 

 

Nu putea lipsi din peisaj cel mai inalt dintre olteni, Parangul Mare cu ai lui 2519 m... :))))

 

Cu regret ca s-a imprastiat si rasaritul asta, pasii ne indreapta spre stana...

 

Mai aruncam o privire la sud, insufletiti de gandul ca vom reveni, in curand, in niste locuri "investigate" insuficient...

...si o luam la vale, pe unde, dupa cum ne arata harta, ar fi trebuit sa treaca vechea poteca ciobaneasca, peste care, la vrema Asaltului Carpatilor, a fost marcat traseul nr. 24 din harta M. Steflesti /Lotrului. Siiiiii daaaaa, chiar dam de marcaj!!!!!

 

 

Sa aveti un an bun, asa cum n-ati mai avut pana acum!!!

P.S. Autor foto: Bogdan

Malaia, din nou...Ep. Molidvisu' Mare, via Gruiu' Ursului

A venit, a venit toamna asa ca...la restante inainte. Unele locuri e mai bine sa le urci cand vine toamna.