"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



miercuri, 17 septembrie 2014

4/7/3+1

Cand am inceput sa scriu aici, in urma cu vreo 5 ani, am facut-o pentru a aduna intr-un loc impresii si dezvaluiri despre locurile de acasa (in afara de ceva trasee in Cozia si Buila, cam nestiute de cei mai multi oameni umblatori in planuri inclinate de pe la Romanica - si nici din alta parte, evident...). Da' acuma a ajuns ca un fel de cutie cu amintiri pe care o mai deschid cand si cand, ma mai uit la poze, mai fac click pe-un link..... Acuma simt uneori ca scriu pentru mine si-atat.
In cele de mai jos, am sa las sa curga ceea ce am ales eu dintre fotografiile facute de Florin, in cele cateva zile in care-am fost prin Ceahlau si prin Hasmas, iar ceva mai incolo voi agata aici si-un link catre albumul pe care-l va fi postat Nicole pe pagina noastra de Facebook cu fotografii din cele doua mobilizari prin Buila, destinate cautarii celor mai batrani copaci din Parc si imprejurimi....ca doar asa ne-am petrecut singurele zile de vara cand ne-am pornit intr-acolo anul acesta. https://www.facebook.com/asociatia.kogayon/media_set?set=a.784776408232235&type=1

Ca sa fie toata lumea lamurita ce ne-a venit sa pornim sa umblam dupa copaci batrani voila mai multe aici: http://www.kogayon.ro/ro/noutati/oltenia-de-sub-munte-destinatie-ecoturistica/

Ceahlaul mi-a placut foarte mult! Peste asteptari! Nu ma asteptam sa-mi placa asa de mult! 
Cat despre Hasmas chiar mi-a picat cu tronc...as putea spune. M-as duce si la iarna (chiar si pentru Revelion)...daca asa avea cu cine. Plus ca am ramas cu o restanta pentru aripa cu Ecem-ul. Mi-a placut mult si imaginea pe care o ofera de la distanta (din unghiul potrivit): ca o pasare al carei cap e reprezentat de Piatra Singuratica si avand aripile larg deschise, reprezentate de cele doua jumatati de culme, fiecare cu cate o fata formata din abrupturi calcaroase foarte spectaculoase!
Am fi vrut noi sa ajungem si la izvoarele Oltului (ca niste autentici olteni ce ne place sa fim si suntem), da' deh!... nema putirinta automobilista! :( Si mai si ploua de mama-mama! De altfel, singura ploaie in cele cateva zile in care-am reloaded Neamtul si Harghita, laitmotivul acestei veri pentru mine.
In fine, vorba lunga....saracia omului...Mai bine sa lasam povestea sa fie depanata in imagini.
P.S. Daca se intreaba careva ce e cu felul de fractie din titlu: fuseram 4 in evadarea-n Orientali, ne adunaram 7 in Buila in primele doua zile, pentru ca in ultimele doua zile sa ramanem 3 gagici, da' cand plecaram de la Cheia, Molda nu vru in niciun chip sa ramana singura cu Cheita si se gandi ea ca e mai bine sa fim 4....ca sa ne iasa de-o...patrula.
Cam asa ni se arata Ceahlaul cu ale sale Toaca, Ocolasu' Mare si Piatra Ciobanului. Imi placu mult de tot si pe la Claile lui Miron si in poiana de deasupra Clailor, unde a fost amenajat un refugiu din lemn foarte frumos si inca foarte curat!

Iar Hasmasul cam asa:

Cat despre "Prietenul la nevoie se cunoaste" cam asa arata masa pe care ne-o pregatise Nicu cand am ajuns inapoi acasa, la ore destul de tarzii ca sa mai fie timp de gatit ceva. :)

Gata si cu evadarea din 2014....:(((((