Ma bucur sa aflu ca baietii de la Salvamont (cel de-acasa) dau cu vopsea peste vechile marcaje (sterse si ca vai de ele)! Poate ca vor/vom face la fel si cu acesta, pe care de vreo cativa ani m-am pornit sa-l reconstitui...desi...nu stiu cum se face de ajung numai iarma....sau cand bate iarna la usa! A! Da! Sperand ca, fara frunzis ne va fi mai clar....si vom ajunge si mai incolo, si mai incolo, cu fiecare cale batuta pan-acolo.
Ce ne-am zis, de data asta? Las' c-acu' nu ne mai deviaza nimic si poate ca vom reconstitui traseul vechiului marcaj (ce lega pe timpuri Comanca de Brezoi) si vom ajunge cat se poate de aproape de Saua Tarsa (ca din Saua Tarsa pana in Brezoi, am facut cunostinta o data, mai demult, intr-o coborare de vara, dupa vreo doua reprize zdravene de ploaie)! Vezi sa nu...! :))))
Si de data asta Radita-Manzu cu ale sale tancuri si vai-canioane fu' mai tentanta! Asa ca deviaram inc-o data la stanga, iar coborarea ne-a dus undeva in drumul principal ce trece prin rezervatie, destul de aproape de bifurcatia cu drumeagul ce urca pe Bacea (cat o urca.....c-am inteles nu se duce prea mult in amonte).
Dar macar, de data asta am ajuns la Dosul Pamantului, iar pana in Saua Jilistii mai aveam doar o aruncatura de bat! Din pacate, am constatat cu mare amaraciune ca in zona si-a facut aparitia inca un drum de exploatare! Unul, nou-nout, care anul trecut nu era...Of, Doamne, nu-i mai saturi o data? Pentru unii, oare nimic nu e prea mult?!
Poze nu avem prea multe....ca vremea fu' cum fu'....cu nori, care isi torceau fuioarele in fata noastra si nu se dadeau dusi de niciun fel....A reusit Doru cateva cadre foarte frumoase! Era si pacat, la cat misticism plutea in aer si-nvaluia padurea. Si pe noi.
Daca va vor placea, v-ati putea delecta cu mai multe fotografii de-ale lui. Blogul lui Doru e la mare cinste in lista mea de bloguri. :)
