Am fost pe-alocuri cam fara suflare, dar nici strop din starea aceea de oarece disconfort cand trebuie sa catar sau sa descatar care mi se intampla cateodata, dar niciodata in Basarab. Chiar si cand, la prima portiune catarata, ma dusesem cumva altfel decat obisnuiam si mi-a luat un pic de timp sa ma uit de prize. Am luat-o asa pe indelete...pana am gasit o priza buna. Asta pentru eram cu oameni in care am incredere deplina si alaturi de care ma simt foarte confortabil. Si asa s-au dus cele cateva ore cat am haladuit pe sus. Iar pauza de masa, cand sunt cu ei, e un mare prilej de veselie. Ne asezam cam in acelasi loc, la cativa metri sub culme, pe fata sudica, la soare (cand e soare), dar in tot cazul unde a fost cald si bine cam de fiecare data. Pana sa ne asezam am incercat sa pastram linistea cat am putut de mult si am fost rasplatiti din plin. Am tot vazut capre negre de nu mai stiam sa le numar. Si o vulpe care alerga dupa sau in rand cu... nu stim. Dar avea o coada mare. A reusit Nicu sa-i "prinda" coada intr-o poza. Eu nu. Abia ce-am reusit sa fac o poza in care nu stiu cat de bine se distinge o caprita (de fapt era ditamai capra) care era cumva in dreapta noastra, ramasese in loc si ne privea. Si a ramas asa multa vreme. Si eu la randul meu ma oprisem si o tot priveam. Si ea ma privea. Si eu o priveam. Si tot asa. Chiar si dupa ce a saltat cativa pasi s-a oprit din nou, s-a intors si ramasese iar in loc, privindu-ne.
O mica idee despre ce se vede in Basarab si dincolo de el in pozili (e cuvantul lui Gabi, nu al meu) astea: http://picasaweb.google.ro/dumitrustefcris/Basarab_nov2009#
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu