Am asa o senzatie de "de la capat"...combinata cu acea stare pe care o ai dupa ce ai tras un plans "sanatos". Ce-i drept, am si facut-o azi-noapte cand, neputand sa adorm repede si nu stiu cum, din aproape in aproape, mi-am dat seama ca azi e o zi de 4...si ca in urma cu ceva ani, intr-o luna dintr-un an, intr-o zi de 4, a murit cineva. Si mi-am dat seama ca, in toti acesti ani, de un anume ceva din acea relatie eu nu am mai avut parte oricata incredere am avut, la un moment dat, in omul care mi-a fost alaturi un timp.
Si ce-i si mai drept, dupa o luna de Bucuresti - Militari, si acum intoarsa aici, nu am cum sa nu ma simt la un capat de drum.
Intr-un fel (de fapt, in mai multe feluri), chiar sunt in capat de drum. Ieri tocmai ce-am primit cheile de la casa meaaaaa (da' e goaaaala si nu mai am niciun ban sa-mi iau de niciunele). Asa ca o voi inchiria. Daca voi gasi chiriasi. Da' eu deja am inceput sa visez la cum va arata gata de locuit. De locuit eu in ea. Si fetele, in vacante. Mai ales ca am trecut si prin Ikea acum vreo 3 saptamani, parca.
Ca sa nu mai spun de alta carte de identitate si alt card...
De la capat si cu iesirile cu gasca. Telefonistic ne-am reconectat. In fapt, probabil ca se va intampla in weekend. Da' nu stiu pe unde. Vreau ceva nou, vreau sa vad locuri pe care nu le-am mai vazut. Vreau sa fiu surprinsa. Daaa, cred ca asta vreau. Ce-mi place starea aia de mirare cand dau nas in nas cu o floricica, un gandacel sau ce altele ne ies in cale. Sau cand ni se deschide cate-o panorama de raman cu gura cascata. Sau poate ca asa sunt eu: "mirabila".
Sau poate ca e toamna, pur si simplu, si nimic mai mult. Toamna, atat de potrivita (imi pare mie) cu piesele Alinei Manole! Am fost la Carturesti si sora mea cea mica mi-a facut cadou Luna Patrata. Fara sa fie ziua mea. Pur si simplu pentru ca e sora mea. Imi plac mult Prietenul invizibil si Luna Patrata, iar versurile de la Colinda copacului le gasesc geniale!
Felicitari pentru casa!!
RăspundețiȘtergereCapatul de drum imortant e intotdeauna in fata, cel din spate e doar un cost colateral al memoriei excesive :P
Sar'mana pentru felicitari!
RăspundețiȘtergereSi multam si pentru replica de final. Am ras, sa stii! Mi-am amintit parerea ta (si nu doar a ta) despre memoriaaaaa meaaa. Aveam vreun nume pentru asta? Mai tii minte? Ca stii...mai era si aia cu hipersensibilitate...... Oricum mi-am amintit multe aseara despre vremurile alea din camin...
Cand treceti pe-aici, e musai sa-mi vedeti casa, chiar asa goala cum e...Promit sa nu vorbesc (prea) mult despre cum va fi asezata aici o canapea, dincolo inca una, in partea asta un raft de la Ikea....Cost colateral, zici? Very funny!!!
Daca stiam ca te distreaza puneam din prima "excedentar" in loc de excesiv :P
RăspundețiȘtergereDa, normal ca tin minte, normal ca nu asa de bine ca "exceptionalii" :) . Apropo, oamenii care intreaba frecvent "mai tii minte" or fi un target special? :)
PS: ti-am furat ideea cu jocul de-a ganditelea. Daca ai ceva de comentat ... ascult.
Am vazuut, da' nu ca ai furat, ci ca a fost pentru tine o inspiratie. Zevzeaca cum sunt eu uneori, am crezut ca te-a lovit si pe tine aceeasi vorba, da' apoi m-am prins ca te-ai "inspirat". Da' recunosc ca tre' sa citesc mai pe indelete ce-ai scris tu..ca vezi tu: io dadui admitere (acu' niste anisori) la Biologie si Psihologie, nu ca dumneavoastra, domnule sociolog, la Algebra si Filosofie...Si eu nu inteleg cu aceeasi usurinta cu care scrii tu. Eeee, ce zici tu de asta? Te asteptai sa mai tin minte materiile pe care le-ai ales tu la admitere?? Daaa, cred ca ai dreptate in privinta asta: efect colateral al unei memorii in exces.... excedentare si...to be continued.
RăspundețiȘtergere