Amintiri din Retezat

Cam pe la mijlocul lunii am fugit de canicula. Unde? La Bucura, in Retezat - Parcul National Retezat, iar mai apoi, ne-am lasat spre Hateg, am trecut peste dealuri si-am ajuns pe valea Orastiei.

Sa revad pozele facute, pe care le-am descarcat asa intr-o mare graba si n-am mai apucat nici sa-mi mai arunc un ochi pe ele pana azi, a fost....intr-un fel. Parc-as vrea-napoi....

Din tot ce-am taca-paca in acele zile, acestea sunt pozele ce-mi placura cel mai mult:

 In prima seara, dupa ce ne-am instalat tabara, in drum spre Curmatura Bucurei, locul cu semnal (in fundal, frumosul si calcarosul Retezatul Mic)

 Lacul Bucura, vazut dinspre Curmatura Bucurei

 Din Curmatura Bucurei, spre cabana Pietrele - drumul de vale (marcaj BA)

 Campanula Serrata - protejata in toata Europa, din cate stiu eu

 Judele, in fundal, si un pic mai la stanga poteca ce duce in Saua Judele. Pana pe varful Judele duc numai momai.

 Peleaga, in asfintit

De la lac pana pe Peleaga, timpul de urcare pe marcajul CG (cruce galbena) inseamna 2 ore. Intoarcerea la Bucura inseamna marcaj BR (banda rosie) pana in Curmatura Bucurei. CG din varf duce mai departe pe Papusi si Custura.

 Culmea Slaveiu si Judele, acum marcate numai cu momai

 Judele si Bucura I sau II...ca mereu le incurc numerotarea...

 Ghintura galbena, dupa stiinta mea...de asemenea, protejata, fiind una dintre cele mai vechi plante

 Imi place sa cred ca aceste cateva floricele m-au asteptat si de aceea s-au incapatanat sa infloreasca in timp ce aproape toate suratele lor erau uscate de ceva vreme.

 Selenarsky peisaj, da' cu iarba...

 De partea cealalta a lacului Bucura

 Dincolo de cele doua Bucuri, varful Retezat si culmea Lolaia

 Taul Agatat - daca-mi amintesc bine...

Si, dupa cum va ziceam, la final de saptamana coborat-am de la Bucura si ne-am indreptat spre locuri care ne indemnau de mult timp la drum sau ne rechemau...desi revederea Sarmizegetusei Regia si intalnirea cu celelalte cetati a fost dureroasa, intr-un fel, vazand cata nepasare din partea celor mai multi si, evident, din partea autoritatilor. Postez doar cate-o poza cu panourile puse, Dumnezeu stie cand, in care e prezentata schematic fiecare cetate, lasandu-va pe cei ce veti pleca intr-acolo vreodata sa descoperiti singuri cum arata si sa luati aminte la tehnica de constructie a zidurilor, la cum arata blocurile inca perfect paralelipipedice si perfect imbinate, la cum sunt dispuse pietrele ce marcheaza sanctuarele - acolo unde mai exista - si sa va imaginati cum era cand salasuiau oameni acolo si sa va intrebati cum de in neamul asta plin de informaticieni, IT-isti samd nu s-a gasit unul care sa faca macar din joaca un soft de reconstituire....

Mai intai Piatra Rosie: am ajuns dupa ce am mers o bucata de drum pe frumoasa si idilica vale a  Luncanilor, unde oamenii erau iesiti la coasa. Drumul spre sit face stanga din cel ce tine valea, apoi mai faceti inc-o data stanga, loc in care apare atarnata intr-un copac, printre frunze o sageata indicatoare. Drumul e si marcat cu TR (triunghi rosu). In continuare, indiferent pe unde o luati la bifurcatii, veti ajunge la locul potrivit.

 La Sarmi am ajuns trecand dealul dinspre Bosorod pe un drum asfaltat recent si apoi in sus pe vale.

Din drumul ce urca din Costesti spre Sarmi, veti observa la un moment dat un stalp cu sageata indicatoare si marcaj TA (triunghi albastru). De la acesta, intra in padure o poteca usor de urmarit ce duce la Fetele Albe. Timp de mers: aprox. 30-40 de minute.

 Troita aceasta margineste drumeagul ce urca la Costesti-Cetatuia. Mi-a atras atentia prin culori si multele motive vegetale.

Pe alocuri, veti gasi aceste panouri montate de Administratia Parcului Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina, care va spun despre marcajele drumurilor si potecilor ce trec pe la cetatile din zona, iar unele chiar urca in Sureanu. E singurul semn recent de oarece grija pentru cei care vin prin aceste locuri, da' cat de bine sunt marcate traseele descrise, nu pot sti....

Drum bun intr-acolo! Inca mai e vara...