Sturii Puturoasei, pe sus si pe jos

Vazand mai acu' ceva timp schita asta a domnului Boghez (http://www.romania-natura.ro/node/537), m-am gandit ca Sturii Puturoasei (varianta pe sus...potecuta destul de vizibila, da' nemarcata), nu doar ca se "incadreaza" in peisaj intre Foarfeca Naratului si Basarab, da' si ca efort si gen de miscare tre' sa fie tot cam pe-acolo. Si fu chiar mai bland decat ma asteptam, da'-n schimb ne oferi megapanorame si-o alunecare la sooomn, oriunde ne asezam, mai ales cand ieseam pe cate-un mot de stanca, la soare. Ca ne treziseram cu capu' mare toti trei...fiecare cu motivul sau...unii chefuri, altii...motive de gen samd. Da' trebuia sa ne miscam pe undeva! Weekend-ul trebuia salvat! 

Si marele Gogu' Strategu' (in persoana mea, evident), sarind peste varianta Albu'-Stevioara (ceea ce ar fi insemnat reeditarea unei ture-n trei de-acu' cam un an, tot prin mai, da' in alta formula, pluuus trezirea mai devreme) a venit cu ideea unui capat de poteca ce porneste la nici 30 km de oras, la cativa metri de asfalt - mai precis la cativa metri de bariera de intrare in forestierul de pe valea Lotrisorului: urcam pe muchie nordica - deci nu e inca stransa caldura in padure; la umbra; doritorul de stanca avea plenty de locuri de cascadorii (desi putinele ore de somn si lipsa unui aparat de fotografiat si-au facut efectul :))), poteca de sus e o premiera pentru noi....samd

Asa ca pe la 8 urc si eu in masina si pornim. Parcam la Motelul Lotrisor, traversam, trecem de bariera, ne bagam in stanga si pe-aci ti-e muchia, in urcus pieptis. Dupa vreo doua pauze de banane si covrigi, o facem si pe-a treia la bancuta (bancuta lui Nicu, conform schitei, fara legatura cu personajele de fata), ne trece prin minte ce somn bun am putea "presta" acolo, da' o luam in sus, cu gandul sa ne intoarcem pe poteca de jos, care se desprinde la dreapta, pe langa bancuta.

Chiar daca potecuta se pierde pe-o bucata, nu sunt probleme de orientare. Descoperim cateva moturi de stanca ce ne ofera niste panorame superbe. Ne culcusim care pe unde poate, de fiecare data intrand rapid intr-o stare de toropeala. Dintr-o mica sa poteca ne urca pe-un hornulet plin cu frunze, apoi tinem cumva cat de cat aproape de peretele din dreapta noastra si la final coboram pe-un hornulet, care ne lasa in saua in care regasim atat marcajul CR (poteca de jos, pe sub Sturi, care face dreapta prin spatele bancutei), cat si marcajul PR, care conform schitei leaga locul cu pricina de sosea, pe deasupra firului Puturoasei, adica pe fata sudica.

Continuam poteca pana la casuta amenajata de cativa iubitori ai locului, cu  care ne si intalniseram pe sus (sper sa-si fi atins tinta, adica macar o fotografie asa cum stie sa faca un membru AFIAP), salutam lumea de la casuta, coboram pana la izvor, ne luam apa, mai poposim la umbra la cativa pasi de casuta, la umbra, unde ne mai dam un pic la vorba cu nea Ionica, venit la deja traditionala intalnire de Duminica Tomii (prima duminica dupa Pasti) si o pornim inapoi, da' de data asta pe poteca de sub pereti si din nou, in jos pe culme, spre vale.

Si uite-asa ne-am spalat rusinea...rupti de somn si vai de noi, da' tot am salvat weekend-ul!

Iaca si niscaiva poze gasite pe un blog frumos (alta tura, alti oameni, alt anotimp, da' locurile aceleasi) - pentru a vedea despre ce-a fosr vorba: http://padure-nebuna.blogspot.ro/2012/11/muntii-capatanii-descoperin-sturii.html#more