Vultureasa - editia a III-a (dupa 4 ani)

Imi era din ce in ce mai dor de cotloanele Naratului...Cu siguranta ca ma si roade ca nu le cunosc nici pe departe - nici macar pe sfertul sfertului cum mi-as fi dorit....E-adevarat ca in ultimii doi ani am incercat doar variantele nebatute anterior, adica acelea unde, in mod oficial, nici macar nu (mai) e marcaj, indiferent ce ne spune harta lui Nae Popescu...si anume la stanga si la dreapta de valea Daneasa, lasand in amanare culmea Vulturesei.

De data asta, ca sa fie si un bun prilej de invatare a locurilor (pentru a ne misca mai precis cu ocazii viitoare) planul a fost de-un dus-intors pe Vultureasa. De altfel, fu pentru prima data in urcare. In celelalte doua ocazii, doar am coborat pe-acolo, ultima data aproape ca pe intuneric. Plus ca era si iarna. Era de 1 decembrie 2010. :) Waw! Ce zi! Imi amintesc cu mult drag de ziua aceea. :) Intr-un fel, parca mi-as dori sa intorc timpul in acele vremuri....

Asa ca iata-ne adunati in parcarea din  cartier la o ora destul de matinala (6.30), instalati in masini si porniti la drum. Ajunsi in Brezoi, am inceput cu doua reprize de timp pierdut. Prima pe motiv ca era sa intru pe traseul de Valea Satului, ceea ce chiar nu-mi doream deloc, tinand cont de cat a plouat in zona si cata apa ma asteptam sa fie pe-acolo, iar cea de-a doua chiar la intrarea in traseu.

In fine...prindem marcajul, prindem poteca, urcam ce urcam...mai cautam din loc in loc, nu mergem chiar asa ata (intins), da' la un moment dat imi suna telefonul si sunt anuntata ca suntem asteptati jos, in oras, la o adunare vesela, stransa tocmai cu ocazia faptului ca-mi mai facui si eu drum pe-acasa....Mai urcam totusi ceva vreme, da' mai apoi gasca a decis sa ne-ntregim cu tara...ca asa le sade bine unor oameni prieteni. Si ne-ntregiram. :)))) Coborarea se petrecu cat ai clipi... :)))) Plus ca de undeva din ceruri se tot anuntau tunete. Nu mai stiu daca au picat sau nu si cativa stropi...Cert e ca pe noi (din nou) ploaia ne-a lasat in pace. :)

Cam cum e pe Vultureasa e destul de bine oglindit in poza asta, ce-l are autor pe Bogdan, si care sigur nu se supara ca-i pun poza acisilea:

Cu gandul la o revenire in curand si pe la Foarfeca Naratului, sa mai pun si poza asta, tot a lui Bogdan. :)

Multumesc, Bogdan! :)