Ne-a fost dor de munte, ne-a fost dor de carari, ne-a fost dor de cabana
Cand soarele rasare, cand freamata padurea, cand visele-n zori se destrama.....
Da' cel mai tare ne-a fost dor de noi adunati laolalta! :)
In opinia mea fu cel mai asteptat weekend al anului (in materie de iesiri lunare cu gasca), acesta cu tura de octombrie, ocazionata si de-un moment aniversar. Ne-adunaram la Garofita muncita cu atata sarg si talent de prietenii de la Romania Pitoreasca.
Prognoza pentru weekend, asa cum o citisem vineri, arata optimist, da' sambata dimi' iata cum aratau lucrurile (a se vedea prima poza).. Numai ca un sufletel din cele cate erau acolo spera, spera cu toata indarjirea ca daca treburile aratau asa jos, sus va fi o frumoasa mare de nori. Si iata ca fu! O spendida mare de nori! :)
Pentru fotografiile de mai jos ii multumesc lui Florin, cu adevarat prieten de nadejde! La care trebuie sa adaugam multumiri si nepretuitului nostru Pancu, pe a carui prezenta in echipa de miscatori pana-n creasta si-napoi, de asemenea ma bazam.
Ne porniram din curtea cabanei pe la 9. Pe la 1 jumate' eram la Grind, unde-am sezut olecuta ca sa ne mai scoatem picioarele din bocanci, iar pe la 4 jumate' (parca) eram la Saua Funduri. Fara sa ne grabim. Pe ritmul nostru. Nici nu se merita graba la ce lumina era si la ce joc de nori! Unele zile sunt, cu adevarat, o binecuvantare!
P.S. Ca sa nu mai spun ca, datorita MPC-ului revazui o cunostinta draga, ceea ce mai bucura nespus! Mai ales ca bucuria paru sa fie impartasita. Ceea ce facu sufletu' meu sa creada ca unii oameni chiar ma considera un om bun. Si asta imi placu! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu