"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



marți, 30 ianuarie 2018

La un strop de zapada, pe deasupra vaii Malaii

Veni randul si culmii ce margineste de-a dreapta valea Malaii (in sensul intrarii pe vale), care ne-a ramas in minte de la prima ocheada, in urma cu vreo 2 ani, cand am urcat de la Podu' Carpanoasei, pe Muchia Durducului pana la stana din Groapa Malaii... Ne gandeam sa ne facem timp intr-o senina zi de toamna, dar in cele din urma, ne-a impins la drum dorinta de a mai simti zapada sub bocanci, inainte de a se topi toata, din cauza temperaturii de primavara.
A rezultat o super-zi, cu o miscarica tocmai buna pentru zi de duminica, pe la vf. Rapii si Curmatura Popestilor, locul marii intalniri cu cea mai batrana larice pe care-am vazut-o vreodata. :)

Podu' Carpanoasei


 Vom reveni sa-l vedem si intr-o toamna... :)
Vedere, dinspre Culmea Secaturii, spre Curmatura Popestilor si masivul Tarnovu....
 ...la care se adauga si vf. Nedeia, cel mai inalt Capatanos


 Deasupra obarsiei Malaii

 Lumini si umbre peste Nedeia
 Aici, la cateva minute de stana...
...unde vegheaza, cuminte, cea mai batrana larice pe care am vazut-o vreodata.
#imbratizeazauncopac :)

De la stana, ne-am lasat spre vale. Am avut norocul sa avem parte de zapada, nu de gheata, asa cum ni s-a intamplat data trecuta, cand am facut cunostinta cu drumul croit pe valea Malaii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu