"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



luni, 22 martie 2010

Dor de ghiocei

Dorul maaareeee de ghiceoi (VII) ne-a manat sambata pe neasteptate (cel putin pentru mine) pe Costesti in sus, dincolo de cantonul Prislop.
Acolo, zapada maare, ghiocei rasariti numai pe povarnisuri, acolo unde zapada nu s-a putut tine. Pana la ei aveam de mers prin zapada, dar cum ma asteptam oarecum sa fie zapada, mi-am pus pe mine suprapantalonii asa ca nu a fost o problema. Si-n plus, pe mine ma cam tinea. Nu ma prea afundam. Si mai rasarisera pe albiile paraiaselor, in poiana cu multi arini si acolo, pana in brazi, unde e foisorul.
Iar pe parau, poezie! Mai mult de-atat nu am ce spune....
Am iesit de pe malul paraului in poiana dinainte de pod, fix in locul de unde se vede o fasiuta de creasta. Of, Doamne, ca tare mi-e dor!! Dar nu prea am cu cine...De fapt, am, dar trebuie sa-i mai zic ca sa hotarasca care sa fie ziua...Cat mai curand. Sper.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu