"In munti am invatat ce-i vesnicia/Si de la munti am preluat rabdarea" (Dan Sarbu, Kogayon) Numai de acolo, de sus, se vad toate caile (Zicea asta intr-un film...se intamplau treburile undeva, prin Anzi (cica)...si mi-a placut si-am scris-o aici.)



luni, 15 martie 2010

Semne de primavara, desi inca iarna tarzie

http://picasaweb.google.ro/dumitrustefcris/MuchiaCalinestilor_martie2010#

De data asta, ce se vede e ceea ce-am facut eu..dupa stiinta si puterile mele si ale aparatului meu. Cand Georgica mi-a amintit sa iau aparatul (pe care oricum il luam) m-am gandit ca n-o sa mai fac mare lucru....ca doar fusesem prin noiembrie ultima data, dar uite ca am gasit ce sa vreau sa "prind". Apropos de asta, mi-aduc aminte de ce spunea odata, demuuuult (eram prin liceu), Pittis, cum ca de fiecare data cand asculta Beatles mai descoperea un acord, o nota....ceva ce nu "prinsese" inainte, chiar daca mai ascultase de n ori piesa. Asa si eu cu Calinestiul.

Despre locuri...ce se vede.
Ca e o tura lejerica (ma refer la efort, dar si la timp), cred ca am mai scris. Merge de-o iesire de duminica (adica inainte de luni) pentru ca ia cu totul cam la vreo 3-4 ore (noi am avut si tuciul cu noi si ne-am oprit ceva vreme pe malul paraului, in capatul de sus al satului). Am plecat din oras pe la 9...si eram deja inapoi pe la 5. Motivul principal pentru care a fost aleasa Muchia Calinestilor a fost ca Georgica isi luase bilet la meci (care incepea la 6) si trebuia sa fim cat de cat devreme inapoi in oras.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu